Ediția de față s-a impus ca urmare a unor revizuiri ale unor secvențe de conținut prin clarificări, adăugirea unor elemente sau paragrafe noi, excluderea unor pasaje ce nu mai erau de actualitate etc., având în vedere mutații și accente recente privind atât eșafodajul conceptual de bază, cât și schimbările normative survenite între timp. Experiențele educaționale din ultimii ani ne-au determinat să integrăm și alte cadre teoretice, să descriem căi și strategii didactice noi, să deschidem orizonturi ale problematizării sau să oferim sugestii rezolutive în consens cu actualele provocări. De aceea, am dezvoltat noi topici, de neconceput cu trei decenii în urmă, iar pe unele dintre cele vechi am încercat să le aducem la zi.
Actuala ediție păstrează stilistica și structura dezvoltate în precedentele ediții, propunând și alte fante teoretice ce pot fi abordate sau extinse, cu siguranță, în continuare. Din rațiuni „istorice”, am păstrat „Cuvântul înainte” al ediției revizuite (2014), dar am integrat și „Prefața” primei ediții (1996), realizată de Adrian Neculau. Chiar dacă anumite părți au fost concepute în timpuri diferite (la distanță, iată, de 28 ani), am încercat să păstrăm unitatea și integralitatea de conținut și de expresie discursivă prin etalarea unor concepte fundamentale, acceptate și statuate de mult timp în pedagogie, dar să și flexibilizăm sau să personalizăm unele secvențe prin valorizare sau interpretare proprie. De aceea, am adăugat problematici precum relevanța competențelor transversale, rolul mentoratului și al magisteriatului formativ, parteneriatul educativ și comunitatea de învățare, învățământul online și implicațiile Inteligenței Artificiale (IA) asupra educației, bullyingul și violența cibernetică, integrare și interdisciplinaritate în organizarea și transmiterea conținuturilor educative, relația dintre universalitate și particularitate în structurarea valorilor de conținut, gestionarea temporalității școlare la nivel macro, statutul temelor pentru acasă sau pentru vacanță, mentoratul didactic, noi repere privind formarea profesorilor.
Un suport academic trebuie să inventarieze și să evidențieze fundamentele și axiomele de bază specifice disciplinei, dar trebuie să vizeze și planurile concrete ale evoluțiilor de ordin experiențial, procesual, legislativ. La fel ca în alte perimetre teoretice, și în pedagogie există un set de constante teoretice, validate în timp de practica sau cercetarea educațională, dar și un plan mai concret, mai aplicat, contextual, ce ține de o zonă în care constructele teoretice sunt metabolizate, aplicate, prefigurate la nivel de acțiuni concrete. Desigur, raportul dintre cele două ipostaze trebuie să fie în favoarea primului plan, cel secund servind mai mult pentru ilustrare, exemplificare, comprehensiune în funcție de anumite evoluții normative, culturale, tehno-sociale.
De bună seamă, și prezenta variantă editorială va suporta revizuiri sau îmbunătățiri pe măsura evoluțiilor ce vor urma. Chiar dacă partea „constantă” a pedagogiei are o valabilitate mai mare, cea „perisabilă” va trebui să fie „updatată” permanent, lucru care se și întâmplă atât în procesul de predare a acestei discipline, de către formatori, cât și prin raportarea critic-constructivă, comprehensivă, extensivă și cumulativă la nivelul cititorului. Pedagogia se și re-construiește permanent în raport cu viitori posibili pe care nu îi putem anticipa în momentul de față. Izvorul „creșterii” sale constă atât în rezultatele cercetării din domeniu (mai ales pe baze factuale, pe evidențe empirice), cât și în provocările realităților educaționale, ce pretind noi acompanieri sau deslușiri teoretice. Știința educației nu numai că predetermină faptul educativ, dar se și mulează în raport cu o procesualitate ce „scapă” uneori unor direcții prescrise de teorie. Dimensiunea normativ-proiectivă a acestei discipline este dată tocmai de legătura necesară cu o practică pe care o însoțește sau o deservește, chiar dacă practica (educațională) lasă de dorit sau intră în anomie, uneori.
Bine ar fi ca amândouă să crească și să se stimuleze reciproc în beneficiul unei educații care să sporească ceea ce este mai bun la nivelul persoanei, comunității, umanității.
Autorul
Iași, 24 februarie 2024
(Mai multe detalii aici: https://polirom.ro/stiintele-educatiei/8400-pedagogie.html )